Procesul de inovare este un parcurs în șase pași care organizează munca unei echipe atunci când caută să rezolve o problemă reală cu o soluție nouă: 1) identificarea unei probleme, 2) generarea de idei, 3) prioritizarea și selecția ideilor, 4) definirea ideilor sau pre-prototiparea, 5) prototiparea și testarea, și 6) implementarea. Fiecare dintre cele 26 de metode pe care le folosim în atelierele noastre — de la o simplă sesiune de brainstorming la un lean canvas — se încadrează într-unul sau mai mulți dintre acești pași, iar cunoașterea acestui lucru îți permite să alegi instrumentul corect în funcție de etapa în care se află echipa ta.
Urmarea procesului complet, și nu sărirea peste pași, este ceea ce separă o sesiune de brainstorming liberă de un proces de inovare real: fără selecția ideilor, echipa se dispersează; fără prototipare și testare, se implementează orbește. În atelierele noastre de două zile vedem iar și iar că echipele care respectă ordinea celor șase pași ajung la soluții mai bine adaptate problemei reale, chiar dacă generează mai puține idei pe parcurs.
Orice proces de inovare începe prin înțelegerea aprofundată a problemei înainte de a se gândi la soluții. Aceasta implică discuții cu persoanele afectate, observarea comportamentului lor real și nu doar a ceea ce spun că fac, și sistematizarea acestor descoperiri în instrumente vizuale pe care întreaga echipă le poate revizui.
- Observația pe teren: înregistrarea comportamentelor reale ale utilizatorilor în contextul lor, fără a depinde doar de ceea ce declară într-un interviu.
- Harta empatiei: organizarea a ceea ce utilizatorul spune, gândește, face și simte în legătură cu problema.
- Harta actorilor: identificarea celor care influențează sau sunt afectați de problemă, dincolo de utilizatorul final.
În atelierele noastre, acest pas ocupă întreaga primă zi a unui atelier de două zile: se definește structura interviului, se merge pe teren și se sistematizează datele, identificând arhetipuri de utilizatori și mapând călătoria clientului. Dacă dorești să aprofundezi modul de structurare a acestei zile, consultă cum să facilitezi un atelier de inovare de 2 zile.
Odată ce problema este bine delimitată, echipa intră în etapa de generare de idei. Aici, obiectivul este de a activa gândirea creativă divergentă: căutarea celui mai mare număr posibil de idei, nu a celei mai bune idei. Selecția vine mai târziu, la pasul 3; amestecarea ambelor momente este una dintre cele mai comune erori la facilitarea acestei etape.
Există multiple căi pentru a genera idei: găsirea de lacune în servicii sau experiențe, îmbunătățirea unui produs existent, combinarea ideilor vechi în moduri noi, sau pur și simplu ascultarea atunci când oamenii spun "dacă ar exista așa ceva...". Metodele pe care le folosim cel mai mult pentru a structura această divergență sunt:
- SCAMPER: o listă de verbe (substituie, combină, adaptează, modifică, printre altele) pentru a forța noi variații asupra unei idei sau a unui produs existent.
- Brainwriting: generarea de idei în scris și în liniște, utilă pentru ca profilele mai introvertite să contribuie în condiții de egalitate.
- Grup nominal de brainstorming: o variantă structurată de brainstorming care împiedică o singură persoană să domine conversația.
- Gândire divergentă și convergentă: cadrul conceptual care explică de ce se separă generarea de selecția ideilor.
Cu o listă amplă de idei pe masă, echipa are nevoie de un criteriu explicit pentru a decide care dintre ele avansează. Fără o metodă de prioritizare, această conversație tinde să se rezolve prin ierarhie (câștigă ideea șefului) sau prin volum (câștigă cel care vorbește mai tare), în loc de criterii de impact și fezabilitate.
Într-un atelier de două zile, acest pas deschide a doua zi: se generează provocarea de design concretă și se prioritizează până se ajunge la ideea (sau ideile) care vor fi prototipate în orele următoare.
Înainte de a construi un prototip, este bine să se concretizeze ideea selectată: ce problemă rezolvă exact, pentru cine și ce ipoteze de afaceri stau la baza ei. Acest pas de pre-prototipare evită construirea unui prototip frumos al unei idei care pe hârtie nu mai are sens.
- Lean Canvas și Lean Canvas B2B: șabloane de o pagină pentru a defini modelul de afaceri din spatele unei idei, înainte de a investi timp în construirea ei.
Acest pas este deosebit de important în atelierele de lean startup, unde, după validarea perechii client-problemă, echipa decide dacă trece la o a doua validare sau dacă poate avansa deja la o propunere de soluție concretă.
Prototiparea transformă ideea definită în ceva tangibil: un flux pe hârtie, o machetă, un scenariu de serviciu. Testarea, imediat după, o pune în fața utilizatorilor reali pentru a vedea dacă funcționează înainte de a investi în construirea ei serioasă.
- Desktop walkthrough: simularea parcursului unui serviciu pe o machetă de birou, folosind figuri și obiecte ca substituenți pentru persoane și spații reale.
- Co-design: construirea prototipului împreună cu utilizatorii înșiși, în loc să-l proiectezi pentru ei și să-l testezi ulterior.
În atelierele noastre, acesta este blocul care se sare cel mai mult când timpul presează, și este tocmai cel care aduce cea mai mare valoare exercițiului: fără testare, echipa ajunge să implementeze o intuiție, nu o soluție validată.
Ultimul pas transformă prototipul testat într-o soluție reală în cadrul organizației. Aici, accentul se schimbă: nu mai este vorba de generarea sau validarea ideilor, ci de coordonarea echipelor, a termenelor și a resurselor pentru ca soluția să ajungă în producție sau în operare. Instrumentele de gestionare a sarcinilor și de urmărire a progresului, aplicate cu aceeași logică vizuală de post-it-uri folosită în pașii anteriori, ajută ca tranziția de la atelier la operațiunile zilnice să nu-și piardă continuitatea.
Este obișnuit ca implementarea să fie planificată chiar în cadrul atelierului, definind responsabilii și următorii pași înainte ca echipa să se disperseze la funcțiile sale obișnuite.
În practică, comprimăm cei șase pași în două zile de atelier. Ziua 1 acoperă pașii 1 și o parte din 2: identificarea problemei, cercetarea cu utilizatorii și prima generare de idei. Ziua 2 acoperă pașii 3 până la 6: prioritizarea, definirea, prototiparea, testarea și planificarea implementării. Această agendă funcționează cel mai bine atunci când echipa care o execută este multidisciplinară de la început; verifică cum să compui echipe multidisciplinare pentru a inova înainte de a convoca participanții.
Dacă provocarea ta este mai restrânsă, poți lucra un singur pas al procesului într-o sesiune scurtă de două-trei ore, în loc să încerci să parcurgi toți cei șase pași. Dacă este mai ambițioasă, poți extinde parcursul la mai multe săptămâni, dedicând sesiuni separate fiecărui pas.
Cea mai frecventă eroare este sărirea peste pași pentru a "ajunge mai repede" la soluție: echipe care trec direct de la generarea de idei la implementare, fără a trece prin selecție, definire sau testare. Rezultatul este aproape întotdeauna o soluție prost adaptată problemei originale, construită pe ipoteze care nu au fost niciodată validate.
- Amestecarea generării și selecției ideilor în același moment, ceea ce frânează divergența.
- Alegerea ideii de prototipat prin ierarhie sau simpatie, în loc de o metodă de prioritizare explicită.
- Sărirea peste testare din lipsă de timp, pierzând validarea care dă sens întregului proces.
- Neplanificarea implementării la încheierea atelierului, ceea ce face ca impulsul echipei să se dilueze la revenirea la rutină.
Dacă dorești să aprofundezi fiecare metodă a procesului de inovare, abonează-te la newsletter-ul FREED.
De 
![Tendințe de consum pentru strategia ta de inovație [Partea 2]](/content-images/91c568ee-tendencias-consumo-_personas.jpg)
![Tendințe de consum pentru strategia ta de inovație [Partea 1]](/content-images/7ae55c52-tendencias-consumo.jpg)