În vremuri dificile, de „vaci slabe” sau instabilitate economică, companiile tind să-și reducă cheltuielile, tăind drastic proiecte și chiar o parte din personal. Aici, canalele digitale, în special web-ul, ajung să fie în centrul strategiei de rentabilizare, deoarece managementul superior înțelege potențialul lor și relevanța migrării tranzacțiilor de la canalele tradiționale (sucursale, call center sau vânzători pe teren) la canalele digitale (site web / mobil, Facebook, Twitter etc.).
Deși costul nu ar trebui să fie SINGURUL argument pentru a avea o strategie și a dezvolta o prezență online, în anumite ocazii este un bun motor pentru a orienta acțiunile către digital.
Acum, gândindu-ne la îmbunătățirea rezultatelor unui site web, tacticile de optimizare pot fi grupate în cele care permit:
-
creșterea traficului, adică să facă mai mulți utilizatori să ajungă pe web,
-
îmbunătățirea conversiei sau să facă obiectivele de afaceri să fie îndeplinite, adică să vândă, să atragă lead-uri (potențiali clienți), să genereze tranzacții, descărcări, înregistrări etc.
Când vine vorba de îmbunătățirea conversiei, rolul unei interfețe ușor de utilizat și care asigură o bună experiență a utilizatorului (UX) este fundamental. În vremuri dificile, se tinde să se taie bugetul dedicat studiului, cercetării și, de multe ori, se preferă menținerea „operațiunii”. Acum, de ce nu ar trebui să fie așa?:
- În general, este mai agil să optimizezi decât să reproiectezi și să implementezi de la zero, trecând printr-un proces de licitație care în sine este lung. Excepția ar putea fi reprezentată de un site web construit pe o platformă foarte învechită a cărei întreținere este scumpă, lentă, neoptimizată pentru dispozitive mobile și limitată din punctul de vedere al experienței utilizatorului. În acest caz, este preferabil să reproiectezi în loc să faci îmbunătățiri continue.
- Când se dorește rentabilizarea bugetului unei dezvoltări, nu există timp pentru a da înapoi, așa că trebuie construit de la început, centrând designul și funcționalitățile pe utilizator. Altfel, neconsiderarea utilizatorului și netestarea în stadiu incipient va genera costuri suplimentare mai mari, deoarece în cele din urmă ne putem confrunta cu o dezvoltare tehnică bine făcută, dar pe care nimeni nu o înțelege sau nimeni nu o folosește.
-
Potențarea tranzacționalității online: pentru a reduce costurile de atenție în canalele de contact tradiționale (sucursale, call center), este necesar să existe o platformă online fiabilă și care să ajute utilizatorul / clientul să-și rezolve nevoile fără a fi nevoie să apeleze la un canal de suport. Usabilitatea ca atribut de calitate a unui sistem permite asigurarea faptului că utilizatorul se poate auto-servi ușor și intuitiv.
-
În dezvoltările interne de software și aplicații de backoffice, rentabilitatea investiției (ROI) fiecărui dolar asociat cu usabilitatea și experiența utilizatorului este relevantă. Construirea unui software cu utilizatorul în minte și transformarea testării usabilității într-o activitate recurentă va genera cheltuieli mai mici cu instruirea și o rată de adoptare mai rapidă a tehnologiei. Altfel spus: executivul care trebuie să deservească clienții prin acest software o va face intuitiv, considerând platforma ca instrument de lucru și nu ca un rău necesar cu care trebuie să se lupte zilnic. În acest studiu al Nielsen Norman Group puteți citi despre usabilitatea în sistemele intranet și impactul asupra metricilor (în engleză).
Transformarea usabilității și a testării cu utilizatorii într-un proces continuu este mai degrabă o chestiune de disciplină și rigoare decât de buget. Alocarea a 10%* din bugetul total de dezvoltare pentru usabilitate și UX asigură că fundamentele unui proiect sunt bine stabilite.
(*) 10% este minimul recomandat de actori relevanți precum Human Factors International (HFI) sau Nielsen Norman Group.
De 
![Erori de evitat în strategia de marketing digital [Partea 1]](/content-images/f8abfb6b-portada-marketing-digital.jpg)
